Vasile Voiculescu s-a născut pe 27 noiembrie 1884 în comuna Pârscov, județul Buzău. Vasile Voiculescu a debutat în „Convorbiri literare” în anul 1912. Debutul editorial s-a realizat în anul 1916 cu volumul „Poezii”, urmând ca în același an să colaboreze la „Flacăra”, ca urmare a unei recomandări din partea lui Alexandru Macedonski.

Inspirația lui Voiculescu a venit din opera lui Vasile Alecsandri, poeziile lui George Coșbuc și Alexandru Vlahuță. Opera lui se încadrează în curentul tradiționalismului interbelic, care se va transforma ulterior în poezia gândiristă. Temele religioase preferate de Voiculescu au fost „Nașterea”, „vizita Magilor” și „moartea Mântuitorului”.

Printre operele publicate de Vasile Voiculescu se numără volumele de poezii „Poezii” (1916), „Din țara zimbrului” (1918) și „Poeme cu îngeri” (1927) și volumul de nuvele „Capul de zimbru” (1966) și „Zahei orbul”, roman scris între 1947- 1958 dar publicat postum, 1966.