Eugen Lovinescu a fost un critic și istoric literar, teoretician al literaturii și sociolog al culturii, memorialist, dramaturg, romancier și nuvelist român, considerat cel mai de seamă critic după Titu Maiorescu.

S-a născut la 31 octombrie 1881 în localitatea Fălticeni și a trăit până la 16 iulie 1943, când moare în București.

Dincolo de activitatea de important critic literar, el a fost profesor de latină la liceul Matei Basarab din București, profesând apoi la Colegiul Național Mihai Viteazul din București.

Contribuția sa în critica literară o reprezintă teoria Sincronismului și cea a mutației valorilor estetice. Teoria Sincronismului spune că literatura română trebuie să se inspire din cea a statelor mai bine dezvoltate din punct de vedere literar, mai exact a celor din Occident. Mutația valorilor estetice este tot în legătură cu Sincronismul, referindu-se la faptul că ideile folosite ce sunt inspirate din literatura occidentală trebuie adaptate astfel încât să aibă și un element de originalitate prin specificul național.