Marin Preda (5 august 1922 – 16 mai 1980) a fost un important romancier român al secolului XX, cunoscut mai ales pentru romanele Moromeții, Cel mai iubit dintre pământeni, Delirul și Viața ca o pradă. S-a născut în satul Siliștea-Gumești, județul Teleorman, într-o familie numeroasă și săracă. Copilăria sa, petrecută într-un mediu rural autentic, avea să influențeze profund temele și personajele din opera sa literară.

După mai multe încercări de a urma o școală normală, reușește să studieze la Abrud și Cristur-Odorhei, unde își descoperă pasiunea pentru literatură. Se mută în București în 1940, unde începe o perioadă dificilă, fără loc de muncă stabil și cu resurse foarte limitate. În 1942 debutează în ziarul Timpul cu schița Pârlitu’, marcând începutul unei cariere literare remarcabile.

Opera lui Preda este marcată de realism, adâncă introspecție psihologică și reflecții sociale. Romanul Moromeții (1955) i-a adus consacrarea, ilustrând viața țăranului român cu subtilitate și autenticitate. Continuarea, publicată în 1967, surprinde destrămarea lumii rurale tradiționale în fața noii realități comuniste.

Deși membru al Partidului Comunist Român, Preda a fost un intelectual care a conștientizat pericolele ideologiei asupra creației artistice. Romanul său Cel mai iubit dintre pământeni (1980) este considerat o critică indirectă a regimului comunist și a fost retras din circulație la scurt timp după publicare.

A murit în condiții suspecte la vila de creație a scriitorilor din Mogoșoaia, fiind găsit mort în camera sa. Oficial, cauza morții a fost declarată asfixie, însă au existat numeroase speculații legate de contextul dispariției sale. A fost înmormântat la Cimitirul Bellu din București. Marin Preda rămâne unul dintre cei mai influenți scriitori români, iar opera sa continuă să fie studiată și apreciată pentru profunzimea și curajul său literar.