Înapoi
Clasic și romantic în „Zburătorul” lui Ion Heliade Rădulescu
Clasic și romantic în „Zburătorul” lui Ion Heliade Rădulescu
Clasic și romantic în „Zburătorul” lui Ion Heliade Rădulescu
Perioade literare / Perioada Pașoptistă

Poezia „Zburătorul” a lui Ion Heliade Rădulescu este considerată una dintre cele mai importante creații ale romantismului românesc, îmbinând, asemenea operei lui Costache Negruzzi, elemente specifice atât romantismului, precum valorificarea folclorului și a miturilor, cât și clasicismului, cum ar fi rigiditatea structurală.

Romantismul este caracterizat de exprimarea liberă a sentimentelor, preocuparea pentru exotism, iubirea pentru natură și revolta împotriva normelor sociale și a convențiilor. În „Zburătorul”, Heliade Rădulescu adoptă o perspectivă romantică prin intermediul referinței pe care o face la mitul zburătorului. Acesta s-a inspirat dintr-o credință populară străveche conform căreia primele manifestări ale iubirii la fete sunt reprezentate de apariția în visele acestora a unei ființe supranaturale numite zburător, care întruchipează trăsăturile unui tânăr frumos. În poemul său, Heliade Rădulescu ilustrează fenomenele prin care trece o tânără numită Florica, în urma apariției seducătorului. Fata prezintă atât simptome fizice „Vezi, mamă, ce mă doare! și pieptul mi se bate,/Mulțimi de vinețele pe sân mi se ivesc”, cât și emoționale „Vezi, câtu-i ziulița, și zi acum de vară,/ Un dor nespus m-apucă, și plâng, măicuță, plâng”, fiind cuprinsă de frica de a nu fi îndrăgostită de zburător.

Un alt element romantic evidențiat în „Zburătorul” este refuzul convențiilor și normelor restrictive. Zburătorul se îndepărtează de lumea cotidiană și explorează dimensiuni necunoscute, sugerând o căutare interioară și o eliberare de constrângerile sociale.

Pe de altă parte, clasicismul se evidențiază prin structura riguroasă a poeziei și prin influența simbolurilor clasice. În „Zburătorul”, se regăsește o anumită organizare a versurilor și o atenție acordată formei, aspecte tipice clasicismului, sub forma rimei încrucișate consistente de-a lungul poemului, structurii strofelor de patru versuri. Primul și al treilea vers au mereu măsura de paisprezece silabe, în timp ce al doilea, respectiv al patrulea o au de treisprezece. De asemenea, figura zburătorului poate fi asociată cu eroii clasici, căutători de idealuri și dornici de cunoaștere.

În concluzie, poezia „Zburătorul” a lui Ion Heliade Rădulescu reprezintă o fuzionare a elementelor romantice cu cele clasice. Prin intermediul simbolurilor și prin valorificarea culturii pastorale autohtone, autorul aduce în prim-plan impulsurile romantice, iar prin rigiditatea structurală reprezentativă clasicismului, oferă o valență clasică operei sale. Această îmbinare a celor două curente literare transformă „Zburătorul” într-o operă literară complexă și reprezentativă a acestor valori.

Alte articole din Perioada Pașoptistă

Dacia Literară sau unitate în diversitate
Dacia Literară sau unitate în diversitate

Dacia Literară sau unitate în diversitate

O paralelă între Manifestul romantismului românesc și Manifestul romantismului francez
O paralelă între Manifestul romantismului românesc și Manifestul romantismului francez

O paralelă între Manifestul romantismului românesc și Manifestul romantismului francez

Subiectivitatea și obiectivitatea în poezia pașoptistă
Subiectivitatea și obiectivitatea în poezia pașoptistă

Subiectivitatea și obiectivitatea în poezia pașoptistă

Scrisoarea pașoptistă - între realitate și ficțiune
Scrisoarea pașoptistă - între realitate și ficțiune

Scrisoarea pașoptistă - între realitate și ficțiune

Costache Negruzzi
Costache Negruzzi

Costache Negruzzi

Mihail Kogălniceanu
Mihail Kogălniceanu

Mihail Kogălniceanu

Nicolae Filimon
Nicolae Filimon

Nicolae Filimon

Vasile Alecsandri
Vasile Alecsandri

Vasile Alecsandri

Alte articole scrise de Marin Ștefania

Allan și Gheorghidiu: doi eroi lucizi și analitici
Allan și Gheorghidiu: doi eroi lucizi și analitici

Allan și Gheorghidiu: doi eroi lucizi și analitici