Mircea Eliade este cel mai cunoscut om de cultură român în străinătate, astfel că una dintre catedrele de istorie a religiilor din America, de la Universitatea din Chicago îi poată numele, întrucât autorul a fost în anul 1957 titular al uneia dintre ele. Cunoscut în principal ca istoric, dar și ca filozof și autor de creații fictive, Mircea Eliade se remarcă la nivel cultural prin monumetala „Istorie a religiilor”, volum în care detaliază cele mai importante tipuri de religii universale, acesta fiind publicat inițial în limba engleză „Tratat de istorie a religiilor”, apoi tradus in franceză și ulterior în celelate limbi universale.

Romanul „Maitreyi" a apărut în anul 1933 și face parte din literatura interbelică ilustrând epicul pur, sub amprenta lui Andre Gide care creeaza eroul lucid, dominat de dorința cunoașterii de sine.

Opera scrisă de Mircea Eliade explorează în profunzime motivul confruntării între culturi, ilustrând în nuanțe moderne impactul pe care diferențele culturale îl poate avea asupra individului și a relațiilor interpersonale.

Un prim aspect ce conturează diferențele dintre culturi în romanul „Maitreyi“ este dat de modul în care religia occidentală și cea hindusă se raportează la relațiile de iubire și, în special, la căsătoria dintre două persoane care urmează confesiuni distincte. Crezul occidental și cel hindus adoptă perspective diferite în ceea ce privește căsătoria, astfel că religia occidentală europeană se arată a fi mult mai permisivă decât cea hindusă, neimpunând reguli stricte, specifice la nivelul cărora să nu fie acceptată cununia între două figuri ce trăiesc în spirit religios distinct. Aceste reguli riguroase își fac simțită prezența pe parcursul firului narativ țesut cu atenție de Eliade, protagoniștii aflându-se într-o relație de iubire neîmplinită, împiedicată în principal de acest nivel de strictețe. Astfel, imposibilitatea unei căsători dintre Maitreyi și Allan îl determină pe tânărul inginer să își dorească să se transfere cultului hindus, căci iubirea emanată de el trece de granițele impuse de religie „A mai aflat tot atunci că vreau să mă lepăd de legea mea şi să trec la Hinduism”.

Un alt factor ce creionează diferențele dintre culturi în opera exotică a lui Eliade este dat de numeroasele gesturi indiene inedite văzute a fi foarte deplase din prisma culturii europene reflectate de exponentul acesteia, Allan. Salutul, modul în care indienii își exprimă prietenia și respectul, sărutul picioarelor în semn de dragoste, iubirea față de guru, căsătoria în fața unui arbore față de care se rostește un legământ sunt doar câteva din gesturile acceptate cu timpul de protagonist renuntând la diferențele de mentalitate și de cultură în numele iubirii.

Diferențele dintre culturi în romanul de experiență „Maitreyi“ este dat și de vestimentația specifică ce îl impresioneaza pe tânărul european. Astfel, Maitreyi este surprinsă pe tot parcursul acțiunii fiind îmbrăcată cu sari, principala și nelipsita piesă vestimentară specific indiană, piesă cu care reușeste să îl impresioneze pe Allan, devenind din ce în ce mai frumoasă. „Maitreyi mi s-a părut, atunci, mult mai frumoasă, în sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuţi în argint, cu şalul asemenea cireşelor galbene, şi buclele ei prea negre, ochii ei prea mari, buzele ei prea roşii creau parcă o viaţă mai puţin umană în acest trup înfăşurat şi totuşi transparent, care trăia, s-ar fi spus, prin mira nu prin biologie.”

Dincolo de aspectul religios și cultural, diferențele sunt evidente și la nivel architectural, Allan arătându-se în totalitate surprins de modul în care arătau casele indiene și interiorul acestora remarcând calitatea materialelor și a obiectelor „Dar niciodată n-aş fi bănuit că în interiorul unei case bengaleze se pot găsi asemenea minunăţii, atâta lumină filtrată prin perdele transparente ca şalurile, atît de dulci la pipăit covoare şi sofale din lână de Kashmir şi măsuţe cu picior asemenea unui talger de alamă bătută, pe care se aflau ceştile de ceai şi prăjiturile bengaleze”.

Analizând profund și subtil aceste diferențe, autorul explorează impactul lor asupra individului și a relaților interumane. Religia, gesturile, vestimentația și arhitectura devin elemente ce separă și uneori aduc în conflict cultura occidentală/ europeană și cultura hindusă/ indiană, dovedindu-se a fi puternice bariere ce nu pot fi dărâmate nici măcar de cele mai puternice și intense sentimente.