Literaria
Avatar - Recenzie de film

Două ore și jumătate în care rațiunea și imaginația formează un tot. Puritatea culturii Na'vi, filozofia de viață a băștinașilor, ideile frumoase, limbajul transformă Pandorra într-un întreg univers marca James Cameron.


James Francis Cameron, născut pe 16 august 1954, este un regizor, producător și editor, scenarist și inventator canadian, care a regizat primele două filme cu cele mai mari încasări din istorie, Avatar și Titanic. Per total, eforturile sale regizorale au adus încasări de aproximativ 1,69 miliarde de dolari americani în America de Nord și 4,85 miliarde pe întreg mapamondul.


„Avatar” spune povestea unui veteran de război pe nume Jake, care este trimis într-o colonie umană pe o planetă îndepărtată numită Pandora. Scopul acestei baze este de a extrage și de a folosi cât mai multe dintre resursele minerale foarte numeroase ale planetei. După o serie de evenimente ce-i arată cu adevărat cine e de partea dreptății, Jake ajunge să se lupte alături de rasa baștinașilor Na'vi chiar impotriva oamenilor. Oamenii au creat o tehnologie cu care ei pot să posede corpurile baștinașilor, preluând astfel controlul acestora, folosindu-le drept avatare.


Impresiile mele după ce am văzut „Avatar” sunt amestecate. Pe de o parte, sunt genul de spectator de film care se așteaptă la intrarea în sala de cinema la o experiență mai mare decât cea din viața de zi cu zi. De asemenea, îmi plac efectele realizate pe computer și orice alte efecte speciale care măresc expriența cinematografică. Din acest punct de vedere, filmul lui James Cameron este unul dintre cele mai bune pe care le-am vazut vreodată, poate doar al doilea după ultimul film al lui Peter Jackson din seria „The Lord of the Rings”, în care a reușit crearea unei lumi cu totul noi de o frumusețe fascinantă, în care a creat noi forme, culori și emoții vizuale care nu au mai existat înainte.


Sunt, de asemenea, un mare fan science-fiction și am lăsat cu ușurință extratereștrii micuți sau înalți, verzi sau albaștri să se miște și să mă înspăimânte. Cu toate acestea, atunci când judec o poveste sau un film SF, folosesc aceleași criterii ca atunci când judec orice alt film: capacitatea de divertisment, de a crea emoție și de a mă face să gândesc. Din această privință, consider că „Avatar” este un film foarte bun.


Dincolo de efectele vizuale, acest film are însă personaje stereotipe (umani sau extratereștri), cu un mesaj anti-colonial care a devenit rutină, dar acest film a reușit să fie original prin felul de a prezenta aceasta idee chiar dacă este o temă des întâlnită în filme. Chiar și în dimensiunea 3D filmul „Avatar” a reușit să impresioneze spectatorii.


Sentimentele mele după ce am văzut „Avatar” sunt acelea că am privit un frumos spectacol vizual, dar căruia i-au lipsit originalitatea și profunzimea.