Registre stilistice în poezia lui Octavian Goga

Octavian Goga a fost un adept al curentului literar poporanist, ce reprezintă o ideologie tradițională românească, întemeiată în spiritul curentelor tradiționaliste care au debutat cu junimismul și sămănătorismul. A fost construit în jurul conceptului de unicitate a civilizației rurale românești, pe care o consideră ca fiind autentică, organică, în opoziție cu civilizația urbană considerată a fi străină de realitatea românească, fiind o civilizație de import, deci inorganică.


În scrierile lui Goga întâlnim dezaprobarea înfrumusețării false a vieții, trăsătură specifică poporanismului care a combătut idilismul și paseismul specifice sămănătorismului. Putem observa asta în poezia „De demult...” unde prezintă patru juzi de la Mureș care au venit la popa Istrate să le scrie o scrisoare către conducerea țării pentru a le face dreptate și a le da moșia.


Inspirația pentru poeziile sale este variată, fiind reprezentată de o anumită zonă sau de persoane pe care le-a cunoscut de-a lungul vieții. Regiunea din care se inspiră pentru poeziile „Plugarii” și „Clăcașii” este zona delnițelor Crăciunelului. Pentru poezia „Dascălul”, posibila inspirație este Moise Frățilă, intelectual patriot, care i-a fost învățător în satul natal, iar în poezia „Dăscălița”, preia imaginea surorii sale, Victoria, stinsă din viață timpuriu.


Fiind născut la Ciucea, în Cluj, și petrecând majoritatea vacanțelor în Crăciunelu de Sus, satul natal al tatălui său, zonă din județul Alba, regăsim în creațiile sale regionalisme specifice zonei Transilvaniei:„maştere”, „gârbovi”, „strună”, „răzorul”, etc. Acestea reprezintă registrul regional, poetul folosindu-se de ele pentru a sublinia importanța vieții rurale.


În creația lui Goga întâlnim, de asemenea, anumite registre stilistice care conferă creațiilor sale un caracter original și autentic. Astfel regăsim registrul popular în poezii precum „Plugarii”, unde se folosește un limbaj simplu, accesibil și specific vorbirii populare: „În coapsa grăitoarei mirişti/ Devreme plugul vostru ară;”. În poezia „Dascălul” apar elemente ale registrului elevat care oferă scrierii un caracter mai formal și sofisticat: „Cu tine-aduci atâtea nestemate/ Din îngropatul vremilor tezaur,”. Registrul liric se observa în poezia „De demult...”, prin intermediul căreia Goga transmite o puternică încărcătură emoțională legată de tristețea și dezamăgirea față de nedreptățile din lume: „Luminate împărate! Scriem carte cu-ntristare,/Ne-au luat păşunea domnii, fără lege şi-ntrebare...”.


Așadar, Octavian Goga, poet poporanist, se folosește în creația sa de principii precum dezaprobarea înfrumusețării false a vieții și nedreptatea făcută țăranilor români, folosindu-se de numeroase registre stilistice. El preia regionalisme ardelenești, utilizează un limbaj popular cu scriere simplă și accesibilă și se folosește de registrul liric.