Filmul „Ion: Blestemul pământului, blestemul iubirii” reprezintă ecranizarea romanului social scris de Liviu Rebreanu (1885-1944) și publicat în anul 1920. Opera este primul roman românesc modern cu aspect monografic, ce are în centru societatea satului transilvănean de la începutul secolului XX. Opera fictivă are aspect documentar, autorul prezentând mai multe elemente veridice de la sfârșitul secolului XIX, precum rolul horei de a întemeia noi familii, structura societății ce se realiza pe baza averii fiecăruia.

Pelicula, care apare pe ecrane la 60 de ani distanță de publicarea romanului, în iarna anului 1980, a fost regizată de Mircea Mureșan (1928-2020), un regizor român bine-cunoscut pentru ecranizările mai multor romane românești. Acesta adaptase „Răscoala” lui Rebreanu în anul 1966, film premiat la Festivalul de Film de la Cannes, cu care își dobândește consacrarea, dar și „Toate pânzele sus!” sub forma unui serial TV în anul 1977.

Scriitorul și scenaristul Titus Popovici (1930-1994), om de cultură român ce debutează în proză cu volumul „Povestiri”, publicând apoi romanul „Străinul” în 1955, se implică în scrierea scenariului. Primul film al cărui scenariu îl scrie este „La moara cu noroc” (1957), adaptare după nuvela psihologică scrisă de Ioan Slavici. Scenaristul reușește să transpună cu acuratețe firul narativ al romanului, punând în lumină fiecare eveniment important din operă.

În rolul principal, actorul Șerban Ionescu (1950-2012) îl interpretează fascinant pe Ion. Prin talentul său, îi pune personajului în evidență fiecare trăsătură prezentată teatral de Rebreanu și transmite perfect setea de avere prin comportament, gestică și mimică.

Pe tot parcursul filmului, actrița Ioana Crăciunescu (1950) nu dă greș în a transmite emoțiile tumultoase pe care le trăiește soția personajului eponim, în conflictele pe care le are cu tatăl și bărbatul său.

Petrică Gheorghiu (1929-2000) îl interpretează pe Vasile Baciu, rol în care are o prezență de spirit de neegalat, la fel ca cea a personajului pe care îl joacă în film.

Este de remarcat că, în cele 3 ore și 25 de minute cât durează pelicula, spectatorul trăiește intens fiecare moment al conținutului. Filmul întrunește mari nume ale industriei cinematografice românești, acțiunea fiind cu adevărat captivantă. Ecranizarea merită vizionată, constituind nu doar o sursă bună de informare, dar și un mod de culturalizare și petrecere a timpului liber.