Ghiță și teama de eșec

 Opera „Moara cu noroc” de Ioan Slavici, publicată în volumul „Novele din popor” în anul 1881, este o nuvelă realist-psihologică. Universul ficțional creat de Slavici ne arată scoietatea tradițională din Transilvania de la sfârșitul secolului al XIX-lea.

 

 Ghița este protagonistul operei, prezentat în incipit drept un bărbat harnic, ambițios și determinat. Acesta aflat în ipostaza unui cizmar nemulțumit de puterea să financiară, decide că are nevoie de o schimbare în viața sa, sătul de munca pe care o face în fiecare zi. Astfel, pentru bunăstarea familiei și din iubire pentru membrii ei, alege să arendeze hanul de la Moara cu noroc. Prin urmare, se poate observa încă de la început mustrarea eroului, acesta dorindu-și mai mult decât are, un semn al fricii de eșec.

 

 În primul rând, relația dintre Ghița si Lică samădăul arată modul în care protagonistul este dezumanizat de maleficul porcar prin influența și puterea acestuia, sperând că va putea avea facilitatea prin care poate obține bani într-un timp cât mai scurt, de aceea acceptă tovărășia samădăului căruia îi va deveni „om”, asemenea lui Buză Ruptă și Săilă. Pentru siguranța sa, hangiul pleacă la Arad să își cumpere două pistoale, doi câini pe care îi dresează să simtă gustul sângelui, și o slugă, decizie luată în dorința de a asigura succesul lui. Ghiță își dorește un succes cât mai ușor și mai rapid, odată ce acesta observă că afacerea de la han merge tot mai bine, din punct de vedere financiar, aceste se pierde în puterea banului, dar și în frica de eșec, de a-și pierde visul, de a scăpa de slujba să jalnică de cizmar. Acesta se afundă din ce în ce mai tare în afacerea cu Lică, știind ca principali clienți sunt cei din turmele lui. Acesta, pentru a nu strica prietenia cu el, ajunge să mărturisească fals în fața justiției, decizie luată în continuare pentru a se feri de un viitor conflict cu acesta care îl poate duce la un eșec. În schimb, pe parcurs, Ghiță observă că Lică nu îl mai vede pe protagonist drept un tovarăș de afaceri, ci doar ca pe un om de care se folosește, încă din momentele în care sămădăul începe și dansează cu nevasta acestuia, chiar permițându-și să o sărute. Acesta alege să-și schimbe atitudinea, se împrietenește cu Pintea, care face parte din jandarmerie, punând la cale un plan prin care să îl prindă, hangiul făcând tot posibilul să scape de toate obstacolele care îi stau în calea succesului.

 

 În plus, Ghiță sacrifică legătura cu familia lui din frica de eșec. Acesta o lasă pe Ana să danseze cu Lică, deși aceasta îl întreabă înainte, el este dezinteresat și se gândește numai la planurile sale. El o ferește pe muiere de toate afacerile ilegale pe care le face cu sămădăul, încercând să-i excludă pe cât posibil pe ea și pe copii. Acesta, condus de gândurile succesului, ajunge într-o extremă, a fricii și a dezumanizării, ucigând-o pe Ana.

 

 În concluzie, protagonistul este transformat total din teama de eșec, sacrificând tot ce are pentru a merge afacerea cu hanul de la Moara cu noroc cât mai bine, ajungând să facă afaceri ilegale cu Lică sămădăul, apoi încearcă să îl bage la inchisoare, în final ajungând să renunțe la familia lui, omorând-o pe Ana, soția lui .Toate aceste acțiuni sunt realizate din dorința de a face bani cât mai ușor, ferindu-se de toate obstacolele care îi pot aduce falimentul. În schimb, el ajunge să piardă cu adevarat tot ce are, de la hanul care arde, soția, copiii, banii, chiar viața lui care este luată de maleficul antagonist, Lică, printr-unul dintre oamenii săi.